Cand se fac pomenile dupa inmormantare
Cand se fac pomenile dupa inmormantare este, poate, cea mai frecventă întrebare pe care o primim de la familii în primele zile de doliu. Răspunsul scurt: prima pomană se dă chiar în ziua înmormântării, iar apoi urmează reperele de 9 și 40 de zile, 3 și 6 luni, un an — și pomenirile anuale de după. Răspunsul complet ține însă de tradiția locului, de rânduiala familiei și, mai ales, de îndrumarea preotului.
Pomana nu este o simplă masă. Ea este o formă de milostenie făcută în numele celui plecat: hrana și lucrurile oferite celor prezenți se dau „de sufletul” lui, cu credința că gestul îi este de folos dincolo. De aceea pomana se face cu măsură și cu gând bun, nu cu grija de a impresiona.
Pomana și parastasul nu sunt același lucru
În vorbirea de zi cu zi, cuvintele se amestecă. Parastasul este slujba de pomenire săvârșită de preot, la biserică sau la cimitir. Pomana este partea de milostenie — masa, pachetele, lucrurile împărțite. De cele mai multe ori merg împreună: întâi slujba, apoi masa. Despre semnificația slujbelor și calendarul complet al pomenirilor de după deces am scris pe larg în articolul dedicat parastaselor.
Reperele la care se fac pomenile
În tradiția ortodoxă, pomenile urmează momentele în care se face și pomenirea la biserică:
- în ziua înmormântării — pomana de după înhumare;
- la 3 și la 9 zile, acolo unde obiceiul se păstrează (adesea pomenirea de 3 zile se suprapune cu ziua înmormântării);
- la 40 de zile — cea mai importantă pomenire din primul an;
- la 3 luni, 6 luni și, în unele zone, la 9 luni;
- la un an de la deces;
- apoi anual, până la 7 ani.
Aceste repere pot diferi de la o comunitate la alta. Dacă data pomenirii cade într-o zi în care preotul nu poate sluji sau într-o perioadă specială din calendarul bisericesc, pomenirea se mută de regulă cu câteva zile — decizia o luați împreună cu preotul, nu singuri.
Pomana din ziua înmormântării
După înhumare, familia oferă o masă celor care au condus pe cel plecat pe ultimul drum. Nu trebuie să fie o masă bogată; contează să fie făcută cu decență. Se împart de obicei colivă, colaci, lumânări și pachete, după puterile familiei. Despre ce se poate oferi de pomană — alimente, vase, haine — găsiți un ghid separat, cu obiceiurile pentru fiecare moment.
Pomana de 40 de zile
Pomenirea de 40 de zile are cea mai mare încărcătură din primul an: în credința ortodoxă, la 40 de zile sufletul se înfățișează la judecata particulară. Familia merge la biserică sau la cimitir, se face parastasul, apoi se dă pomana — colivă, colaci, mâncare gătită, pachete. În multe zone, acum se împart și lucruri ale celui plecat sau haine noi.
Pentru că este o pomenire cu mulți invitați, e bine să stabiliți din timp data cu preotul și să estimați numărul de persoane. O organizare simplă, hotărâtă din vreme, scutește familia de multă alergătură; pașii concreți — biserică, meniu, buget — i-am adunat în ghidul despre organizarea practică a unui parastas.
Pomenile de peste an: 3 luni, 6 luni, un an
După 40 de zile, ritmul se așază: pomeniri la 3 luni, la 6 luni, uneori la 9 luni, apoi la împlinirea unui an. Acestea sunt de obicei mai restrânse — familia apropiată, câțiva prieteni. Se pregătesc coliva, colacii și o masă sau pachete, după posibilități.
Dacă pomenirea cade în post, meniul se potrivește rânduielii postului. Când nu sunteți siguri ce se cuvine, întrebați preotul — este cel mai simplu și mai sigur drum.
Ce este bine să evitați
Pomana nu trebuie să devină o povară financiară sau o competiție cu alte familii. Simplitatea nu înseamnă lipsă de respect; dimpotrivă, o masă modestă făcută cu gând curat își împlinește rostul mai bine decât una făcută din obligație. Nu vă lăsați presați de „gura lumii” — rânduiala o stabilesc familia și preotul, nu vecinii.
Dacă vă aflați în această perioadă și aveți nevoie de ajutor cu cele de trebuință pentru pomeniri — colivă, colaci, pachete sau doar un sfat despre ce se cuvine la fiecare soroc — ne găsiți non-stop la 0725 386 244. Vă stăm alături cu discreție, așa cum se cuvine în astfel de momente.
