Care este diferenta intre parastase si pomeni

Care este diferenta intre parastase si pomeni

Multe familii ortodoxe vor să știe care este diferenta intre parastase si pomeni. Cele două seamănă mult, așa că sunt ușor de confundat. Amândouă cinstesc memoria celor plecați. Totuși, nu înseamnă același lucru. Mai jos explicăm pe scurt ce este fiecare, când se face și ce se pregătește. Dacă vrei amănunte despre rânduiala lor, citește și despre parastasele și pomenile în articolul dedicat.

Ce sunt parastasele

Parastasul este o slujbă de pomenire din tradiția ortodoxă. Preotul se roagă pentru sufletul celui plecat. Slujba are loc mai ales în primele 40 de zile de la deces. Se repetă apoi la momente importante. De obicei, la șase luni și la un an. Parastasul are un cadru clar și reguli precise. La el se aprind lumânări. Se citesc rugăciuni și psalmi. Se oferă colivă, pâine și vin. Aceste daruri sunt semne de respect. Ele arată legătura dintre cei vii și cei adormiți.

Ce înseamnă pomenile

Pomenile sunt un gest mai larg de aducere-aminte. Cuvântul vine din greacă și înseamnă „a aduce aminte”. O pomană poate fi o masă, un dar sau o rugăciune făcută în memoria cuiva. Ea se poate face acasă, în familie. Se poate face și la biserică, în zilele de pomenire a sfinților. Pomenile nu țin strict de cele 40 de zile. Se pot oferi oricând vrem să cinstim un om drag. De multe ori, ele însoțesc marile sărbători religioase. Pomana poate fi și un ajutor dat unui om aflat în nevoie. Astfel, fapta bună rămâne în amintirea celui plecat.

Diferența principală dintre ele

Diferența ține de scop și de moment. Parastasul este o ceremonie precisă, legată de anumite zile după deces. El are o rânduială fixă, condusă de preot. Pomana este mai liberă. Ea poate fi un simplu gest de milostenie făcut în numele cuiva. Pe scurt, orice parastas cuprinde și pomenire. Dar nu orice pomană este un parastas. Parastasul cere un cadru bisericesc. Pomana poate exista și în afara lui.

Când se fac parastasele și pomenile

Parastasele urmează un calendar cunoscut. Primul se face la trei zile. Urmează cel de nouă zile și cel de patruzeci de zile. Apoi vin parastasele de șase luni și de un an. Multe familii le păstrează și în anii următori. Pomenile nu au un calendar fix. Ele apar la moșii de iarnă și de vară. Pot fi oferite și la o simplă aducere-aminte, fără o dată anume.

Ce se pregătește de obicei

Pentru parastas se pregătește mai întâi coliva. Ea este făcută din grâu fiert, îndulcit cu miere sau zahăr. Grâul este un semn vechi al învierii. Pe lângă colivă, se aduc colaci, vin și lumânări. Multe familii pregătesc și o masă pentru cei prezenți. La pomană se oferă mâncare, dulciuri sau lucruri de folos zilnic. Toate se dau în numele celui plecat. Important este gândul bun, nu valoarea darului. Un gest simplu, făcut din inimă, are aceeași greutate.

Ce au în comun

Amândouă păstrează legătura cu cei plecați. Amândouă adună familia laolaltă. Prin ele ne rugăm pentru sufletul celui drag. Tot prin ele ne amintim de viața și de faptele lui. Această legătură contează mult în tradiția românească. Ea aduce mângâiere celor rămași. Și ține vie memoria celor care nu mai sunt. Pentru cei adunați, sunt și un prilej de iertare și de pace.

Notă privind parastasele și pomenile

Informațiile din acest articol au caracter informativ și orientativ și sunt prezentate simplificat, fără a constitui un îndrumar canonic. Rânduielile, zilele și obiceiurile legate de parastase și pomeni pot diferi de la o tradiție, o regiune și o credință la alta. Pentru rânduiala potrivită în cazul dumneavoastră, vă recomandăm să o clarificați cu preotul sau cu un reprezentant al cultului din care faceți parte.