Ceremonia funerară a unei rude sau a unui prieten este o ocazie de a descoperi tradiții și obiceiuri adânc înrădăcinate în cultura din care face parte persoana respectivă.
Cultura în sine este, de fapt, un set de practici care se învață încă din primii ani ai vieții și care călăuzesc un om până la moarte.
Moartea este universală, dar diferite țări și culturi au moduri unice de a reacționa la pierderea unei persoane dragi. Aceste ceremonii funerare variază foarte mult de la zonă la zonă, în funcție de religia, credințele și tradițiile familiilor care le organizează. În acest articol, vom prezenta obiceiuri legate de funeralii. Le-am cules din colțuri diverse ale lumii. Unele sunt surprinzătoare, altele înduioșătoare.
Când o persoană iubită moare, familia organizează o ceremonie funerară. Aceasta este pentru ca sufletul să se desprindă, fără regrete, de lumea materială.
De-a lungul istoriei, umanitatea a inventat ritualuri legate de moarte. Acestea se concentrează, adesea, pe înmormântare sau incinerare, durere și doliu. Astăzi, culturile moderne, cea românească inclusiv, optează adesea pentru înmormântarea persoanei decedate într-un mormânt sau incinerarea ei. Există, bineînțeles, și alte evenimente, pe lângă înmormântare sau incinerare. Acestea sunt priveghiul, slujbele de pomenire sau pomenile pentru cei decedați. La acestea pot participa familia și prietenii. În Europa și America de Nord, funeraliile sunt mai mult sau mai puțin la fel. Spre deosebire de Asia sau Africa, unde se practică ceremonii funerare mult mai exotice.
Evreii își rup o bucată din îmbrăcăminte.
Ca să-și exprime durerea pe care o simt după decesul cuiva, mulți evrei își rup bucăți din îmbrăcăminte, un mod prin care ilustrează într-un mod foarte sugestiv ideea pierderii.
Budiștii tibetani vor să ajungă cât mai aproape de ceruri
Ar putea surprinde un român din secolul XXI să citească așa ceva. Totuși, aproximativ 80% dintre budiștii tibetani aleg, conform culturii lor, o înmormântare în cer, nu una tradițională. Acest vechi ritual presupune lăsarea trupului fără viață într-un loc în aer liber, la înaltă altitudine, pradă animalelor sălbatice. Procedând astfel, rezolvă problema locurilor de înmormântare și așa foarte limitate și facilitează ciclul natural al vieții, întorcându-se mai rapid după moarte în natură.
Cei din Hong Kong aleg să-și doarmă somnul de veci legănați de valuri
Hong Kong este un oraș extrem de populat, cu prea puține locuri de veci astfel încât să poată satisface cererea masivă. De asemenea, acolo este considerat un subiect tabu aducerea cenușii acasă după o incinerare. De aceea, 90% din familiile din Hong Kong apelează la firmele de servicii funerare doar pentru incinerarea propriu-zisă și apoi împrăștie cenușa în mare.
Indienii își ard morții pe rug
Rugurile unde se ard morții nu sunt chiar o priveliște neobișnuită de-a lungul sfântului râu Gange. Din cauza crizei locurilor de înmormântare, indienii își ard morții pe rug, pe malurile sfântului râu. Dar, înainte, îi îmbracă în straie colorate și le fac ceremoniile funerare meritate.
Filipinezii depun mult efort în sculptarea sicrielor
În zona de nord a insulelor Filipine, se obişnuieşte să sculptezi pentru cineva drag un sicriu frumos, apoi să-l aşezi pe o stâncă pentru înmormântare. Înainte ca persoana iubită să fie plasată în sicriu, membrii familiei participă la anumite ceremonii, cum ar fi așezarea persoanei într-un „scaun al morții” și acoperirea ei cu o pătură.
Mărgele ornamentale din cenușa morților în Coreea
În timp ce noi, românii, ne gândim la florile pentru o coroană funerară sau ce să oferim de pomană, unele familii coreene se gândesc unde să așeze mărgelele din cenușa celor dragi. Și acest obicei se practică ca o soluție la problema locurilor de înmormântare și, într-un fel sau altul, îi ajută pe coreeni să-i păstreze aproape pe cei dragi chiar și după moarte.