Discutia despre inmormantare cu un bolnav in stadiu terminal

Discutia despre inmormantare cu un bolnav in stadiu terminal

Discutia despre inmormantare cu un bolnav in stadiu terminal este, probabil, una dintre cele mai grele conversații pe care le poate purta cineva cu un om drag. Diagnosticul răstoarnă viața tuturor celor implicați, iar între șocul inițial și apropierea sfârșitului rămâne o întrebare pe care puțini îndrăznesc să o rostească: putem vorbi despre ce urmează?

Nu există o rețetă care să facă această conversație ușoară. Există însă câteva repere care o pot face suportabilă — și pentru dumneavoastră, și pentru persoana dragă.

Momentul contează mai mult decât cuvintele

Principalul reper este starea emoțională a bolnavului. Psihiatrul Elisabeth Kübler-Ross a descris, în cartea sa „Despre moarte și a muri”, cinci stadii emoționale prin care trec bolnavii incurabili. Cunoașterea lor nu vă spune exact când să vorbiți, dar vă ferește de a deschide subiectul într-un moment cu totul nepotrivit.

Negarea

La aflarea veștii, refuzul de a o accepta este o reacție firească. Mulți caută cu disperare alte opinii medicale și alte tratamente. Acest stadiu nu este, sub nicio formă, momentul unei discuții despre înmormântare.

Furia și revolta

Urmează adesea o perioadă în care bolnavul este supărat pe oricine și pe orice — i se pare profund nedrept că tocmai lui i se întâmplă. O conversație pe tema înmormântării nu ar face decât să agraveze starea, iar dumneavoastră puteți deveni ținta furiei și riscați să fiți evitat ulterior.

Negocierea

În încercarea de a-și prelungi viața, oamenii își propun tot felul de schimburi: să apuce o aniversare, să renunțe la vicii, să se apropie de Dumnezeu în speranța unei amânări. Se poate încerca o discuție, dar cel mai probabil nu va fi luată în serios — persoana caută încă soluții, nu se pregătește de despărțire.

Depresia

Când boala și sfârșitul sunt în sfârșit acceptate, sentimentul poate fi copleșitor: speranța se stinge, iar lucrurile care dădeau sens vieții își pierd culoarea. Este un moment în care omul are nevoie de prezență și mângâiere, nu de planuri funerare.

Acceptarea

După tot acest tumult, mulți bolnavi ajung la o așteptare liniștită, împăcată. Abia acum discuția devine cu adevărat posibilă — și nu de puține ori chiar persoana bolnavă este cea care o deschide, spre ușurarea tuturor.

Înainte de a aduce vorba

Țineți cont că nu orice bolnav în stadiu terminal are dorința sau puterea să vorbească despre propria moarte. Se întâmplă des ca ambele părți să evite subiectul din același motiv: fiecare încearcă să-l protejeze pe celălalt. Iminența morții este traumatizantă și pentru cel care pleacă, și pentru cei care rămân.

În același timp, majoritatea bolnavilor incurabili simt alinare când cei dragi le confirmă că le vor fi alături până la capăt și că nu vor fi uitați. Unii au nevoie doar de empatie în fața fricii. Alții, dimpotrivă, vor să-și încheie ordonat socotelile cu viața tocmai din grijă pentru familie — ca să nu lase în urmă poveri și necunoscute.

Cum deschideți discuția

Fiți atent la micile indicii care arată dacă persoana este dispusă să vorbească. Puteți deschide subiectul indirect, printr-o referire la un film, la o carte sau la altcineva aflat într-o situație asemănătoare. Funcționează și întrebările simple, deschise: ce o îngrijorează, la ce se gândește, dacă ar vrea să discutați ceva anume.

Mai presus de orice, nu insistați. Arătați că dumneavoastră sunteți pregătit pentru o asemenea conversație și că nu trebuie să fiți menajat, dar lăsați-o pe persoana dragă să decidă dacă merge mai departe. Fiți gata să încheiați discuția în orice clipă, dacă devine prea apăsătoare.

Dacă discuția are loc, notați dorințele concrete

Când bolnavul vrea să vorbească despre înmormântare, ascultați și rețineți lucrurile practice: înhumare sau incinerare, locul dorit, biserica, hainele, oamenii care ar trebui anunțați. Aceste dorințe, oricât de greu de ascultat, devin mai târziu un dar pentru familie — scutesc rudele de dileme și de vinovății. Unele familii merg un pas mai departe și așază totul într-un plan funerar stabilit în avans, astfel încât nici partea financiară să nu rămână o necunoscută.

Mai important decât orice discuție este să fiți acolo

Persoana aflată într-o asemenea situație-limită trăiește permanent emoții puternice și dureroase. Lăsați-o să știe că sunteți disponibil oricând simte nevoia să vorbească — despre orice, nu doar despre sfârșit. Iar dacă nu știți ce să spuneți, o îmbrățișare spune destul. Pentru propriul echilibru în această perioadă, v-ar putea folosi și cărțile și resursele de sprijin pentru perioada de doliu — multe se adresează și doliului care începe înaintea pierderii.

Iar dacă persoana dragă nu va dori niciodată să discute despre propria înmormântare, este perfect în regulă. Când va veni momentul, nu veți fi singur cu deciziile: ne puteți suna la 0725 386 244, la orice oră, și preluăm noi tot ce ține de organizare.