Zilele de hărți și meniul pomenirilor — de dulce sau de post — sunt legate mai strâns decât pare la prima vedere. Când familia stabilește data unui parastas, prima întrebare practică este ce se pune pe masă și ce se împarte. Iar răspunsul nu ține de preferințe, ci de calendarul ortodox: dacă ziua pomenirii cade în post, bucatele sunt de post; dacă este zi de hărți sau zi obișnuită de dulce, se pot pregăti și preparate din carne, lactate și ouă.
Merită deci să înțelegeți ce sunt aceste zile, pentru că ele apar exact în perioadele în care multe familii au de organizat pomeniri.
Termenul „hărți” denumește zilele în care postul obișnuit de miercuri și vineri este suspendat. În mod normal, aceste două zile ale săptămânii se țin în post de-a lungul întregului an. În săptămânile cu hărți însă, Biserica dezleagă la toate alimentele — carne, lactate, ouă — inclusiv miercurea și vinerea.
Aceste dezlegări nu sunt întâmplătoare. Ele urmează marilor sărbători și exprimă bucuria lor: după o perioadă de pregătire și înfrânare vine un timp de sărbătoare trăită deplin, inclusiv la masă. Rânduiala Bisericii alternează astfel disciplina postului cu bucuria praznicului, iar hărțile fac parte din acest ritm, la fel ca dezlegările la ouă, lapte și brânză din timpul posturilor.
Perioadele cu hărți se leagă de marile praznice ale anului bisericesc. Cea mai cunoscută este perioada dintre Crăciun și ajunul Bobotezei, când mesele de sărbătoare țin practic două săptămâni. Urmează zilele de după Botezul Domnului, apoi Săptămâna Luminată — săptămâna de după Paști, în care toate zilele sunt de dulce, ca semn al bucuriei Învierii. Hărți sunt și în săptămâna de după Rusalii, precum și în alte câteva săptămâni rânduite de calendar înaintea posturilor mari.
Datele exacte diferă de la an la an, pentru că depind de data Paștilor. De aceea, reperul sigur rămâne calendarul ortodox al anului în curs, unde zilele de hărți sunt marcate explicit.
Pentru familia care organizează o pomenire, regula este simplă: meniul urmează calendarul zilei în care se face parastasul. Dacă data cade într-o zi de hărți sau într-o zi obișnuită de dulce, masa de pomenire poate cuprinde sarmale cu carne, friptură, cozonac, brânzeturi — bucatele tradiționale ale pomenii. La fel și pachetele care se împart: se pregătește un pachet de parastas de dulce, cu cozonac, brânză, ouă sau preparate din carne, alături de colac și lumânare.
Dacă, în schimb, pomenirea cade miercurea, vinerea sau într-o perioadă de post, atât masa, cât și pachetele se pregătesc de post. Coliva nu ridică niciodată această problemă: fiind făcută din grâu fiert, nucă și miere, ea este potrivită în orice zi a anului.
Un detaliu care scapă adesea: multe pomeniri de 40 de zile sau de un an cad în preajma sărbătorilor de iarnă ori în perioada Paștilor, exact când calendarul alternează posturi aspre cu săptămâni de hărți. Două date aflate la doar câteva zile distanță pot cere meniuri complet diferite.
Cel mai sigur drum are doi pași. Întâi verificați în calendarul ortodox ce fel de zi este data aleasă — zi de post, dezlegare sau hărți. Apoi vorbiți cu preotul care va sluji parastasul: el confirmă data, vă spune ce se aduce la biserică și vă lămurește orice nedumerire legată de meniu. Despre restul pregătirilor — colivă, colaci, vin, numărul de pachete — am scris pe larg în ghidul despre cum se organizează un parastas.
Cumpătarea rămâne valabilă și în zilele de hărți. Dezlegarea la toate alimentele nu înseamnă exces, ci bucurie trăită cu măsură — cu atât mai mult la o masă de pomenire, unde rostul este rugăciunea și amintirea celui adormit, nu belșugul în sine.
Dacă organizați o pomenire în Brașov sau în împrejurimi și nu știți ce meniu se potrivește datei alese, echipa Funerare Beșliu vă poate îndruma — de la pachetele de parastas potrivite zilei până la restul pregătirilor. Ne găsiți non-stop la 0725 386 244 sau prin pagina de contact.