Mosii de iarna: cand sunt si ce se imparte
Despre Moșii de iarnă — când sunt și ce se împarte de pomană — întreabă multe familii la început de an, pentru că data acestei zile de pomenire se schimbă în funcție de calendarul Paștelui. Numiți și Sâmbăta Morților, Moșii de iarnă cad în sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoșătoarei Judecăți, adică în sâmbăta de dinaintea lăsatului secului de carne, cu aproximativ două săptămâni înainte de începutul Postului Mare.
Ce se pomenește în această zi
În rânduiala ortodoxă, Moșii de iarnă sunt ziua în care Biserica îi pomenește pe toți cei adormiți, nu doar pe rudele apropiate ale fiecăruia. Cuvântul „moși” îi cuprinde pe toți înaintașii — părinți, bunici, străbunici și, prin extensie, pe toți morții din familie și din comunitate, inclusiv pe cei care nu mai au pe nimeni să-i pomenească.
Sensul zilei este simplu și adânc în același timp: cei vii se roagă pentru odihna și iertarea celor plecați, iar prin rugăciune și milostenie legătura dintre generații rămâne vie.
Ce duceți la biserică
În dimineața Moșilor de iarnă, la Sfânta Liturghie și la slujba Parastasului, credincioșii aduc la biserică cele rânduite pentru pomenire:
- pomelnicul cu numele celor adormiți, scris din timp și citeț;
- colivă și colaci;
- o sticlă de vin;
- lumânări și, după obicei, tămâie.
Pomelnicul se predă la altar înainte de începerea slujbei. Dacă nu ați mai scris unul, treceți numele de botez ale celor adormiți, nu numele de familie, și cereți îndrumarea preotului pentru rânduiala exactă din parohia dumneavoastră.
Ce se împarte de pomană
După slujbă, se împart vecinilor, rudelor și celor nevoiași alimente însoțite de o lumânare aprinsă. Pe lângă coliva și colacii nelipsiți, în multe zone ale țării de Moșii de iarnă se dau de pomană piftii (răcituri), preparatul cel mai strâns legat de această zi, alături de fructe, vin sau vase cu mâncare gătită.
Nu cantitatea contează, ci gestul: pomana este o formă de milostenie făcută în numele celui adormit. Mulți merg în această zi și la cimitir, aprind lumânări la mormânt și tămâiază, acolo unde obiceiul locului o cere.
Obiceiurile și rânduiala zilei
Tradiția populară a păstrat pentru Sâmbăta Morților câteva reguli de bun-simț: nu se fac treburi grele în gospodărie, nu se spală rufe, se evită certurile și vorbele grele. Ziua se ține în liniște și respect, ca orice zi închinată celor plecați.
La distanță mică urmează ziua Sfinților 40 de Mucenici, pe 9 martie, când se împart mucenicii — despre istoria și obiceiurile acelei zile puteți citi în povestea Sfinților 40 de Mucenici. Cele două momente sunt apropiate în calendar și amândouă leagă pomenirea de gesturile împărțirii, dar nu trebuie confundate: Moșii de iarnă sunt o zi de pomenire a morților, Mucenicii — o sărbătoare a martirilor.
De ce merită ținută această zi
Moșii de iarnă deschid, practic, șirul pomenirilor de peste an și pregătesc sufletește intrarea în Postul Mare, cu rânduiala lui de rugăciune și reculegere. Pentru cei care au pierdut de curând pe cineva drag, această sâmbătă poate fi primul prilej de pomenire comună — un moment în care durerea personală se așază în rugăciunea întregii biserici.
Indiferent cât de mult sau cât de puțin puteți pregăti, esențialul rămâne același: numele scris pe pomelnic, lumânarea aprinsă și gândul bun pentru cei plecați.
