Omul din spatele unei firme de pompe funebre: o zi din viata lui

Omul din spatele unei firme de pompe funebre: o zi din viata lui

Omul din spatele unei firme de pompe funebre are o zi din viata lui pe care puțini și-o imaginează corect. Nu seamănă nici cu filmele, nici cu presupunerile șoptite ale cunoscuților. Este o zi care începe adesea în mijlocul nopții, trece prin ghișee de instituții, capele și curți de biserică, și se termină cu un telefon pus pe noptieră, cu soneria dată tare — pentru că moartea nu are program. Iată cum arată, ora cu oră, o astfel de zi.

Ora 2:40 — apelul de noapte

Telefonul sună. O voce obosită, uneori înecată în plâns, spune că tatăl ei s-a stins acasă, în somn. Omul nostru nu pune întrebări multe: cere adresa, explică în două fraze ce urmează și pornește. Știe că la capătul firului nu e „un client”, ci un om aflat în cea mai grea noapte a lui. La fața locului vorbește puțin și clar: cine constată decesul, ce acte rămân la familie, când și cum va fi preluat cel drag. Am descris pașii acestei etape în articolul despre preluarea persoanei decedate în 30 de minute.

Ora 8:00 — birocratia facuta in locul familiei

După două-trei ore de somn, urmează partea nevăzută a meseriei: drumurile. Medicul de familie sau medicul constatator, starea civilă pentru certificatul de deces, administrația cimitirului pentru locul de veci, parohia pentru programarea slujbei. Fiecare instituție are program, coadă și formulare proprii. Familia nu vede nimic din toate acestea — și tocmai asta este ideea: să nu fie nevoită să le vadă.

Ora 12:00 — intalnirea cu familia

La birou îl așteaptă o familie venită să organizeze ceremonia. Urmează ora cea mai delicată a zilei. Oamenii sunt obosiți, copleșiți, uneori se contrazic între ei. El ascultă mai mult decât vorbește, notează, explică fiecare opțiune fără să grăbească pe nimeni și răspunde de trei ori la aceeași întrebare cu aceeași răbdare — știe că în doliu informațiile nu se rețin. Nu împinge spre variante scumpe; un om potrivit pentru meseria aceasta măsoară reușita în liniștea familiei, nu în valoarea devizului.

Ora 15:00 — pregatiri care nu se vad

Urmează partea despre care nu se vorbește la întâlniri: pregătirea și îmbrăcarea persoanei decedate, aranjarea capelei, verificarea sicriului, a crucii, a lumânărilor, coordonarea cu florăria și cu cei care pregătesc pomana. Fiecare detaliu se verifică de două ori, pentru că aici nu există „reluăm mâine”. O ceremonie funerară are o singură șansă să fie făcută cum trebuie.

Ora 17:30 — un drum la capela si o vorba buna

Spre seară trece pe la capelă, unde o altă familie priveghează. Nu are treabă acolo — verificase totul dimineața. Dar intră, îndreaptă o coroană, schimbă o lumânare arsă și spune două vorbe unui bătrân care stă singur lângă sicriul soției. Gesturile acestea nu apar în nicio fișă a postului. Sunt însă exact lucrurile pe care familiile și le amintesc peste ani.

Ora 22:00 — telefonul ramane deschis

Ziua se încheie fără oră fixă. Telefonul rămâne pornit, pentru că firma răspunde non-stop — cine sună la miezul nopții are nevoie de un om treaz și calm la capătul firului, nu de un robot; am povestit separat ce se întâmplă când sunați la o firmă funerară noaptea. Cât despre greutatea sufletească a meseriei, oamenii din domeniu vorbesc rar despre ea. Învață să lase durerea la ușă, dar nu devin nepăsători — în ziua în care nu te mai atinge nimic, spun ei, e momentul să te apuci de altceva.

De ce conteaza omul, nu doar firma

Serviciile pot fi corecte, actele rezolvate, ceremonia pusă la punct — dar ceea ce face diferența rămâne felul în care toate acestea sunt împlinite: cu punctualitate, discreție și respect pentru cel plecat și pentru cei rămași. În spatele oricărei firme serioase stau astfel de oameni, iar la Funerare Beșliu, în cele două magazine de pe Calea București din Brașov, îi găsiți zi și noapte la 0725 386 244 — oameni pentru oameni, în cele mai grele momente.